Singurătatea are două fețe: ea poate fi o sfătuitoare letală, însă, atunci când o îmblânzim, singurătatea poate deveni o prietenă extrem de prețioasă. Dar putem oare îmblânzi singurătatea? O putem oare preface într un autentic mijloc de comunicare cu sine și cu celălalt?
În această carte, aș vrea să arăt felul în care poate fi trăită experiența singurătății și cum se poate ea transforma în cadrul experienței psihanalitice, ca și felul în care se realizează tranziția de la un sentiment adesea ostil și deznădăjduit de singurătate înspre o singurătate îmblânzită, temelia încrederii în comunicarea cu sine și cu celălalt.
***
Îmblânzirea singurătății, spune Quinodoz, nu înseamnă că anxietatea este anulată, ci că ea poate fi abordată așa încât poate fi folosită în favoarea vieții.
– Roland Jaccard, Le Monde
Jean-Michel Quinodoz este psihanalist cu practică privată și psihiatru consultant la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Geneva.
Cuprins
Prefață la ediția Quadrige
Prefață
I. Angoasa de separare în practica psihanalitică
1. Angoasa de separare în fantasmele de transfer
Cele două chipuri ale singurătății
Angoasa de separare: un fenomen universal
Cum se manifestă angoasa de separare?
Între conștient și inconștient
Freud, separarea și pierderea obiectului
Realitatea și fantasma de separare și de pierdere a obiectului
Angoasa de separare în relația dintre analizand și analist
De la practica clinică la diverse teorii
2. Angoasa de separare înțeleasă cu ajutorul unui exemplu clinic
Diversitatea manifestărilor angoasei de separare
Semnificațiile unui acting‑out
Repetarea unui traumatism psihic infantil
Drumul către elaborarea situației oedipiene
Legătura dintre iubire și ură în cadrul ambivalenței
Revenirea angoasei de separare odată cu apropierea sfârșitului analizei
Să fii tu însuți și să tolerezi singurătatea
3. Perspective pentru interpretarea angoasei de separare
Separarea și diferențierea
A diferenția pentru a uni
Angoasa de separare și travaliul de doliu
Ce pierdem și ce câștigăm
La intersecția dintre relația narcisică și relația de obiect
Angoasa de separare și tulburările narcisice
II. Locul angoasei de separare în teoriile psihanalitice
4. Freud, angoasa de separare și de pierdere a obiectului
1/ SEPARAREA ȘI PIERDEREA OBIECTULUI ÎN PRIMELE SCRIERI FREUDIENE
Dependența și neajutorarea copilului
Teama de separare, sursa angoasei la copil
Problema narcisismului primar
2/ DOLIU ȘI MELANCOLIE (1917 [1915]/2010)
Introiecția obiectului pierdut
Ambiguități în textele freudiene
Eul-subiect este cel care critică obiectul, și nu invers
De unde vine sadismul Supraeului?
Clivajul Eului și negarea realității ca forme de apărare împotriva pierderii obiectului
Un exemplu transferențial de introiecție a obiectului pierdut și de întoarcere a urii împotriva sinelui
3/ INHIBIȚIE, SIMPTOM, ANGOASĂ (1926)
Freud și Traumatismul nașterii de O. Rank
Angoasa, reacție a Eului la pericolul pe care îl presupune pierderea obiectului
Pericolele se schimbă în funcție de momentele vieții
Situația traumatică repetată, rememorată, așteptată
Relația dintre pericolul extern și pericolul intern
Afectele de angoasă, de durere și de doliu
Clivajul Eului, cea de-a treia teorie a angoasei la Freud
Influența exercitată de Inhibiție, simptom, angoasă
5. Punctul de vedere al lui Melanie Klein și al continuatorilor săi referitor la angoasa de separare și de pierdere a obiectului
1/ ANGOASA DE SEPARARE ȘI DE PIERDERE A OBIECTULUI LA MELANIE KLEIN
Separarea și pierderea obiectului în poziția paranoid-schizoidă și în poziția depresivă
Forma de apărare maniacală
Realitatea externă și realitatea psihică
Separare și pierdere în dezvoltarea infantilă
Interpretarea în situația analitică
Narcisismul, identificarea proiectivă și invidia
2/ H. ROSENFELD: IDENTIFICAREA PROIECTIVĂ ȘI STRUCTURA NARCISICĂ
Identificarea proiectivă și invidia, surse de confuzie Eu–obiect
Narcisismul libidinal și narcisismul distructiv
3/ H. SEGAL: NARCISISMUL, DIFERENȚIEREA EU–OBIECT ȘI SIMBOLIZAREA
Narcisismul, expresie a pulsiunii de moarte
Pierderea obiectului și formarea simbolului
Implicațiile clinice ale investigațiilor realizate de H. Rosenfeld și H. Segal
4/ W.R. BION: VICISITUDINILE RELAȚIEI CONȚINĂTOR–CONȚINUT
Identificarea proiectivă ca mijloc de comunicare
„Capacitatea de reverie"
Vicisitudinile relației conținător–conținut
Consecințele în plan clinic
5/ D. MELTZER: PROCESUL PSIHANALITIC ȘI ANGOASA DE SEPARARE
Identificarea proiectivă și ciclurile analitice
Etapele procesului psihanalitic
Masturbarea anală și angoasa de separare
Identificarea adezivă
Întoarcere la conceptul de narcisism primar?
6. Locul angoasei de separare și de pierdere a obiectului în celelalte principale teorii psihanalitice
1/ W.R.D. FAIRBAIRN: DEPENDENȚE ȘI ANGOASE DE DIFERENȚIERE
Libidoul în căutarea obiectelor
Rolul angoasei de separare în psihopatologie
2/ D.W.WINNICOTT: „HOLDING" (SUSȚINERE) ȘI TULBURĂRI ALE DEZVOLTĂRII EMOȚIONALE PRIMITIVE
Angoasele precoce și carența îngrijirilor materne
Holding (susținerea) și situația analitică
Să regresezi ca să progresezi
3/ ANNA FREUD ȘI RENÉ A. SPITZ: STADIILE DE DEZVOLTARE ȘI ANGOASA DE SEPARARE
A. Freud: Consecințele angoasei de separare asupra dezvoltării
René A. Spitz: Psihopatologia separării și a pierderii reale a obiectului
4/ M. MAHLER: CONCEPTUL DE SEPARARE–INDIVIDUARE
Nașterea psihologică
Incapacitatea de a se separa: psihoza simbiotică
Procesul de separare-individuare în practica psihanalitică
5/ HEINZ KOHUT: SEPARARE ȘI „WORKING THROUGH" (PERLABORARE) ÎN TULBURĂRILE NARCISICE
Separările și mobilizarea transferului idealizant
O teorie psihanalitică solipsistă?
6/ CONCEPTELE DE ATAȘAMENT ȘI DE PIERDERE LA J. BOWLBY
O încercare de sinteză și de reevaluare
O concepție mai mult biologică decât psihanalitică
Provocarea lui J. Bowlby: un impuls pentru psihanaliști
III. Puncte de vedere tehnice
7. Interpretările transferențiale ale angoasei de separare
În funcție de ce teorie trebuie să interpretăm?
Utilitatea interpretării angoasei de separare
De la universul unui analizand la altul
Transferul, o situație totală
Un moment privilegiat pentru interpretarea transferului
Rolul identificării proiective
Un exemplu clinic: cum regăsim „firul roșu" rupt de angoasa de separare
În microcosmosul ședinței
Durata lungă: o concepție a procesului psihanalitic
Pierderea obiectului real și elaborarea doliului în cadrul transferului
8. Durerea psihică și transferul negativ
Ura transferențială față de obiectul iubit
O provocare pentru contratransfer
Interpretarea pozitivului ascuns în spatele negativului
Prezența obiectului, sursă a durerii psihice
Angoasa de separare, un sindrom?
Reacția terapeutică negativă și angoasa de separare
Problematica traumei psihice infantile
Un exemplu de compulsie la repetiție a unei situații traumatice
9. Acting‑out-ul și angoasa de separare
Raporturi strânse
Acting‑out-urile legate de separare în practica clinică
Acting‑out-ul în căutarea unui conținător psihic
Separări, orarii și onorarii
10. Cadrul psihanalitic și funcția conținătoare
Condițiile experienței psihanalitice
Cadrul psihanalitic și relația conținător–conținut
IV. Îmblânzirea singurătății
11. Terminarea analizei și angoasa de separare
Sfârșitul analizei la Freud
Principalele modele de terminare a analizei
Terminarea analizei și doliul
Un criteriu pentru terminarea analizei
Angoasa de separare și analiza interminabilă
12. Capacitatea de a fi singur, portanța și integrarea vieții psihice
Îmblânzirea singurătății
Introiecția obiectului bun, fundamentul integrării
Transferul, partea psihotică și partea nepsihotică a personalității
Un exemplu de sentiment de integrare
De la angoasa de separare la portanță
Rezultatul unui echilibru dinamic
Să devii tu însuți și să fii responsabil de tine
Identificarea introiectivă cu un obiect bun și conținător
Portanța, spațiul și timpul
Dimensionalitate și triangulare oedipiană
Visul, portanța și contratransferul
13. Perspectivă de ansamblu și concluzii
De ce am scris această carte
Liniile directoare ale lucrării
De la angoasa de separare la singurătatea îmblânzită
Bibliografie
