Elogiul simplităţii

În stoc

Dominique Loreau
Colecţia: savoir-vivre
Traducere: Ines Hristea
Ilustraţia copertei: Ana Wagner
135 x 210 mm; 192 pp.
Broşată, cu clape
ISBN 978-606-8977-12-6


Stabilită în Japonia de peste douăzeci de ani, Dominique Loreau este pă­trunsă de maniera de viaţă a ţării sale de adopţie, ce se bazează pe principiul Moins pour plus aplicat în toate domeniile, de la materie până la spirit. Purifică-ţi sufletul, goleşte-ţi şifonierul, renunţă la cumpărăturile compulsive, mănâncă frugal, îngrijeşte-ţi corpul şi numai atunci îţi vei bucura şi spiritul. De la arta de a vă simţi bine chez vous la arta de a fi fericiţi en vous, Dominique Loreau transpune prin­cipiile Orientului pentru Occident, plecând de la dictonul japonez care spune că: „Perfecţiunea nu constă în a face lucruri neobişnuite, ci în a face lucruri obişnuite într-un mod neobişnuit.“

S Ă   N U   D I S P R E Ț U I E Ș T I   N I C I O D A T Ă ,   P E   N I M E N I .
S Ă   N U - Ț I   F I E   F R I C Ă   S Ă   T R Ă I E Ș T I   S I M P L U
Ş I   S Ă   D Ă R U I E Ș T I   M U L T .
Ș I ,   Î N T O T D E A U N A ,   S Ă   Z Â M B E Ș T I .

O despărțire salvatoare, o tristețe aducătoare de bucurii, adică renunțarea la tot ce e în plus – și în casă, și în suflet. Adio, viață ancorată în trecut, adio, amintiri prăfuite!
Bonjour, simplitate de lux, pentru că fericirea nu înseamnă să obții ceea ce vrei, ci să dorești ceea ce ai.

„Dintre toate manifestările puterii, cea care impresionează cel mai mult e reținerea.“ – TUCIDIDE

„Oamenii adoră să-și etaleze splendoarea, nu pentru că le-ar fi dragă, ci pentru că le lipsește originalitatea. Incapabili să inven­teze altceva, nu pot decât să-și exhibe luxul… Idealul interioarelor chinezești poate fi rezumat la doar două principii: simplitate și spațiu. O încăpere… trebuie să fie goală și vie.“ – LIU YUTANG, L’Importance de vivre

„În ceea ce privește amenajarea inte­rioară – de pildă, în legătură cu dispunerea obiectelor –, un element capital al frumuseții, deci al reușitei, îl constituie prezența, esențială, a spaţiului liber; în termeni obișnuiți, ai nevoie de nimic, pentru ca altceva să trăiască. E ca în cazul tablourilor cu peisaje – în care spaţiul, norii amenințători, vaporii sugerează printr-un soi de prezență-absență circulația energiilor –, acolo unde tocmai spaţiul dintre obiecte le animă. Doar grație acestei cantități notabile de nimic, sistematic și savant păstrată, tot restul, întregul ansamblu dobândește o armonie veritabilă.“ – JACQUES DARS, Les carnets secrets de Li Yu