„M-am născut la 31 martie stil vechi, 1891, la București, în strada Dorobanților. Această dată fatidică îmi leagă viața de o anumită epocă și fatal îmi determină astfel în mare parte dezvoltarea sufletească. Cine ar vrea însă să tragă din originea bucureșteană a omului – oarecare premise față de poet – s-ar înșela amarnic. Dacă trupește m-am născut la București, sufletește sunt produsul corcit al dealului de la Florica, a podgoriei din preajma Argeșului piteștean – cu stepa ondulată din marginea Prutului, cu pamântul negru de la Miorcanii Dorohoiului.“ Ion Pillat, Mãrturisiri, 1942

„Antologia invită cititorul «să deguste» vinul mitologiilor eline și romane, să se lase pătruns de umbrele, ecourile și reverberațiile unor locuri ca Balcicul, de pildă, răscruce culturală greco-latină și tracică. Personaje antice ca Eros, Pan, Minerva, Dionysos, Apollo, nimfe și fauni, care asociazã frenezia muzicii cu voluptatea băuturii și a iubirii, dar și vestigii ale civilizațiilor de demult ca: amfore, urne, sarcofage, păstrătoare ale absenței, sunt invocate de Ion Pillat în procesul de filtrare al propriilor trăiri, decantate prin lectură și contemplație. Vinul vechi ce leagă prezentul de trecut e totodată simbolic înrudit cu apele mării care înghit fără încetare țărmurile. Versul Pe noi ne-mbată numai Timpul («Unei amfore»), devine astfel semnificativ pentru percepția pillatiană asupra extazului resimțit de efemer.“ Monica Pillat și Dana Vasiliu