„Ca și numele ei, Coralia Nord, care sună ca frântura unui vers de incantație, proza acestei autoare țâșnește parcă din dorința inimii de a reinventa lumea în chip de descânt liric. O lume în care lucrurile sunt frumoase precum cerul nopții, pietrele au formă de inimă, roua țiuie, frunzele țipă, copiii mănâncă bucăți albastre de cer, sângele și respirația sunt soț și soție, iar stalactitele și stalagmitele sunt făcute din alge verticale, care plutesc încremenite în timpul înghețat. E o lume diafană, delicată și dantelată, lucrată minuțios, cu fire răsucite din minunare, bucurie, candoare, încântare și iubire, căreia talentul excepțional al Coraliei Nord i-a conferit nu doar farmec, ci și plauzibilitate literară. E o lume a frumuseții, care reușește să convertească și reținerile lucidității la încântările pline de exuberanță ale inimii îndrăgostite.“